Când auzim oameni vorbind despre Timișoara, observăm fără tăgadă admirație și uimire, o bucurie în glasul celor apropiați ce au vizitat orașul sau o împlinire ce răsare din inima celor ce denumesc acest oraș – acasă.
Și suntem siguri că și tu știi, direct sau indirect prin tot ce auzim de Timișoara, denumită de altfel și Capitala Banatului, ca fiind un oraș foarte frumos, cu multe oportunități și cu multe avantaje pentru un stil de viață împlinit.
Cu toate acestea, ce stă la baza acestei reputații lăudabile? Ce se află în spatele renumelui, sau mai degrabă renumelor căci, Timișoara este denumită în multe feluri.
Avem indicii de la porecla de Mica Vienă atribuită Timișoarei. Numele este conferit orașelor ce prezintă arhitectura urbană inspirată din cea Austriacă, în special al capitalei sale Viena.
Atunci ne dăm seama că frumusețea vine, pe de o parte, din ce s-a construit. Timișoara a fost influențată de principiile lucrurilor bine făcute, cu stil, încărcate de însemnătate culturală, principii care nu fac altceva decât să servească cel mai bine nevoile și interesele oamenilor ce populează urbea. Pe de altă parte, frumusețea ei rezidă din spiritul ce animă clădirile, piețele, bulevardele, oamenii care ”sfințesc locul”.
Timișoara se dovedește a fiind aparte prin valorile sale, valori ce vin din istoria sa bogată de unde a învățat multe.
Influențele istorice internaționale
După atestarea sa ca oraș în jurul secolului X-XI, Timișoara a trecut printr-o serie de lupte și momente în care a fost cucerit, perioade ce au marcat moștenirea sa culturală.
Timișoara medievală, în Regatul Maghiar are parte de momente importante când se construiește un palat regal la ordinul regelui Carol Robert de Anjou. Un astfel de eveniment duce la creșterea demografiei întrucât locul capătă importanță comercială, politică și militară.
În istoria Timișoarei sunt presărate diferite momente de răscoală și proteste, una dintre cele mai celebre fiind reprezentată de asediul asupra cetății a țăranilor răsculați conduși de Gheorghe Doja, acesta din urmă fiind numit comandant al cruciadei antiotomane inițiate de Papa Leon al X-lea.
În urma cuceririi otomane, Timișoara capătă alte influențe în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați, alături de primii evrei, populează zona și dezvoltă foarte mult zona agricolă și comerțul. Mai apoi din rațiuni militare orașul ajunge să fie pavat și fortificat. Pentru otomani, cetatea Timișului era atât de importantă că a rezistat vreme îndelungată multor asedii ale armatelor române, maghiare și chiar tătare.
Preț de circa 120 de ani, otomanii au reușit să rețină cu dârzenie orașul, până când acesta a căzut sub atacurile tunurilor ce au devastat zidurile cetății.
Noua conducere Habsburgică aduce cu sine alt tip de influențe, de pildă în 1719 împăratul Carol al VI-lea semnează Decretul care numea Administrația Banatului, cu sediul la Timișoara, ocazie cu care se creează un aparat administrativ stufos ce impune noi mentalități în viața orașului.
Libertatea orașului revine când Timișoara capătă statutul privilegiat de ”Oraș liber grecesc”. Sub această nouă influență și cu noi abordări privind comerțul, sistemul juridic și vamal, perceperea taxelor vamale la intrarea și ieșirea mărfurilor, independența în stabilirea propriului buget și a propriilor târguri și evenimente, aduce o dezvoltare accelerată a activităților umane.
Să nu credeți însă că lucrurile s-au oprit aici. În Timișoara începe colonizarea germană. Pentru o vreme creșterea populației a fost asigurată de procesul de imigrare, germanii catolici ajungând să reprezinte la un moment dat 50% din totalul populației.
Germanii, buni meșteșugari, au dezvoltat industria și comerțul, iar zonele limitrofe unde erau sate au fost reorganizate, clădind totodată și alte sate noi în structuri ordonate și compacte.
Mai târziu, Timișoara capătă diverse manufacturi, locuitorii își pun amprenta asupra locului odată ce orașul devine capitală a provinciei Voivodina sârbească. Astfel orașul are fabrică de bere, mori, fabrică de țesut mătase, săpun și covoare. De asemenea, Timișoara este bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului și datorită dezvoltării rapide este introdusă o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și căi ferate cu legături la rețeaua din imperiu. Apar deja bănci și se înființează în numai câțiva ani Camera de Comerț.
Perioada modernă vine cu tulburări în plan politic și regional, însă totodată, influența maghiară și dorința de maghiarizare aduce beneficii economice. Astfel se dezvoltă industria locală apărând două fabrici de spirt, turnătorie de fier, fabrică de cărămizi.
Prin intermediul canalului Bega, Timișoara se leagă prin Tisa și Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale. Căile ferate asigurau comunicarea facilă cu importante orașe din vestul Europei.
Perioada Primului Război Mondial nu aduce mari modificări, important este că după finele acestuia Banatul intră în granițele României Mari. Aici intervine și influența culturală românească, însă pe un fundament bine dotat cu principii și valori ale locuitorilor deja prezenți.
În perioada interbelică, capitala Banatului este caracterizată de un regim politic democratic. Devine un centru urban modern cu activitate publică, culturală, edilitară și economică foarte bogată.
Un mare avantaj al orașului îl constituie compoziția etnică atât de diversificată ce locuiește în armonie și cu scopuri pentru dezvoltarea culturală pe valori ale civilizației europene. Aici, e prezent și înfloritor traiul mai multor etnii, a mai multor confesiuni ce își pune bazele pe muncă, moralitate, disciplină și respect reciproc.
Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără limite și piedici, a tinerelor generații. Nenumărate asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea unor tradiții și culturi naționale.
Timișoara este primul oraș de pe continentul european care a avut iluminat stradal electric. Primul ziar nemțesc în zona Europei Centrale și de Sud Est.
Avansul tehnologic și economic al Timișoarei poate fi rezultat al modului de gândire a populației, oameni inspirați de valori, uniți în muncă și moralitate au creat un oraș modern, prosper și plin de oportunități.
Admirabil este faptul că, în pofida perioadelor dificile, suferințelor și a pierderilor, orașul a reușit să câștige o moștenire culturală prețioasă prin spiritul său vivace, prin ideea de libertate și creativitate, prin colaborare și respect.
Astăzi, orașul lasă valorile ce dăinuie înăuntrul său să împlinească pe cei ce locuiesc acolo prin comuniunea dintre oameni diferiți ce pot contribui, prin centre culturale, universitare, prin sectoare creative și prin avansul economic adus în special de automatizare și IT. În același timp, îi inspiră și cucerește și pe cei ce vin din alte părți prin tradiția sa bogată, spiritul inovator și oportunitățile culturale.
