Tipuri de alergii la copii si bebelusi • Dr. Cristina Caliman

Acest articol despre tipurile de alergii la copii si bebelusi este documentat, redactat si revizuit medical de Doctor Cristina Căliman.

1. Ce este alergia/anafilaxia?

Alergia reprezintă o reactivitate modificată a unui organism , o deviere a răspunsului imunitar de la normal.

Ea se manifestă prin diferite simptome provocate prin mecanismul imun activat ca urmare a expunerii la un alergen bine determinat, ce are la bază  o reacție antigenul alergizant-anticorp .

Mai exact,  alergia reprezintă  un ansamblu de simptome datorate întâi sensibilizării la un alergen și apoi reîntâlnirii organismului cu acest alergen.

Alergenii sunt prin urmare substanțele care provoacă  simptome alergice unui organism și care,  în contact cu acesta, stimuleaza producția  de anticorpi dar si sensibilizează celule cu rol imun vor perpetua în timp procesul alergic.

Structurile antigenilor alergeni  sunt diverse.

Ceea ce trebuie reținut este că  ele au capacitatea de a sensibiliza organismul prin inducerea unui răspuns imun eronat.

Sensibilizarea se produce prin contact repetat cu un antigen, intensitatea și gravitatea  răspunsului  alergic depinzând  de mai mulți  factori cum ar fi: -sensibilitatea individuala (predispoziția fiecăruia la alergii, dată de bagajul genetic al fiecărei persoane)

– calea de contact cu alergenul  (alergia cutanată, adică  manifestată  pe piele la copii fiind cea mai întâlnită formă de alergie, urmată de calea digestivă și respiratorie);

– frecvența și intensitatea contactului cu alergenul (un contact des și prelungit cu un alergen produce reacții alergice grave).

Anafilaxia este un răspuns  imun extrem de brutal, produs prin aceleași mecanisme prezentate anterior, dar care este caracterizat printr-o amploare și gravitate extreme.

În acest caz trebuie intervenit rapid, deoarece reacția  anafilactică reprezintă o mare  urgență care necesită  suport medical specializat cât de rapid posibil.

Această formă extremă a alergiilor denumită anafilaxie  se manifestă  prin diferite simptome la nivelul aparatelor si sistemelor organismului uman, printre care enumerăm:

-la nivelul pielii: prurit generalizat, urticarie, edeme;

-la nivelul aparatului respirator: strănut, rinoree, edem larigian, dificultăți respiratorii mergând până la imposibilitatea de a mai respira;

– la nivelul aparatului cardiovascular: tahicardie, hipotensiune arteriala, și în cazuri extreme colaps.

Anafilaxia netratată de urgență poate provoca moartea!

2. Ce provoacă alergia?

Alergia poate fi produsă de :

-înțepăturile de insecte;

-medicamente injectabile alergizante ca penicilina (și alte medicamente înrudite cu ea ),algocalminul;

 -aspirina ;

-vaccinurile ;

-alergeni de tipul praf, polen ; -alergeni alimentari ( de exemplu: nuci, ouă , lapte, alune etc.).

3. Tipuri de alergii alimentare (de la mancare) la bebeluși și copii:

Un procent cuprins între 3-5% dintre bebeluși prezintă alergii alimentare, dar în realitate procentul alergiilor alimentare semnalate de părinți e chiar mai mare.

Organismul unui copil ce prezintă alergii alimentare va percepe eronat anumite alimente ca fiind “periculoase” și sistemul său imun va reacționa generând un răspuns inadecvat.

Reacția alergică poate apărea: -la doar câteva minute după consumarea alimentului incriminat și în acest caz vorbim de o reacție alergică de tip imediat. Ea este mediată prin anticorpi din clasa imunoglobulinelor E (Ig E) și poate fi foarte severă, mergând până la a produce o reacție anafilactică;

-la peste 6 ore până la 1 zi de la consumul alimentului, iar în această situație este vorba de o reacție alergică tardivă. În acest tip de reacție sunt implicate limfocitele sensibilizate ce vor recunoaște alergenul și vor declanșa semnalul de tip inflamator în țesuturi,atrăgând și alte celule ale sistemului imun în zona de inflamație prin eliberarea unor compuși specifici.

3.1. Alergia la lapte a bebelușilor:

Alergia la lapte a bebelușilor  este foarte frecventa la micuții  ce au fost expuși  la laptele de vacă înainte  de vârsta  de 6 luni.

Acesta este unul dintre motivele pentru care se recomandă  insistent alăptarea  la sân cât mai mult posibil și ce cel puțin în primele 6 luni de viață sau,dacă acest lucru nu e posibil, hrănirea copilul cu formule de lapte praf adaptate vârstei. 

Procentul de copii afectați de acest tip alergie este 2-3 %, dar la majoritatea ea se remite  până  la vârsta de 3 ani.

Cum se manifestă alergia la lapte la bebeluși (simptome)?

Ea se poate manifesta prin erupții de tip urticarie, edem la nivelul buzelor și pleoapelor, prurit ocular, greață, vărsături, dureri abdominale, strănut, rinoree, tuse seacă, iar în alergiile tardive scaune diareice cu mucus sau chiar striuri sanguinolente și scădere ponderală. 

Tratamentul alergiei produse de laptele de vaca este simplu și  constă  în  eliminarea din dietă  a laptelui de vacă  si a produselor derivate.

Alergia la laptele de vacă este de fapt o alergie la proteinele conținute în el .

Putem păstra  laptele in dietă prin folosirea unor formule speciale de lapte praf .

Acestea includ formule de lapte conținând  proteine hidrolizate ( obținute prin ruperea proteinei complexe in fragmente mai mici ). Fragmentele semidigerate nu sunt alergene,  singura problemă  constând  în  modificarea gustului produsului.În general bebelușii  le acceptă  destul de ușor,  refuzul de a le consuma  apărând  de regulă la copiii mai mari.

3.2. Alergia la bebeluși în momentul diversificarii

Pe măsură ce bebelușul crește ,  undeva în jurul vârstei de 6 luni  va începe  diversificarea.

Dacă  până  în acest moment laptele matern și/sau formulele de lapte praf adaptate asigură  nevoile energetice si nutrienții necesari organismului în  creștere, odată cu avansarea în  vârstă nevoile organismului nu se mai pot asigura doar prin consumul de lapte.

Bebelușul trebuie să fie sănătos atunci când începem diversificarea.Vom începe cu un singur aliment, urmatorul urmând a fi introdus după  2-3 zile pentru a putea identifica apariția oricărui semn de intoleranță sau alegie la respectivul aliment.

Deoarece orice aliment introdus este o noutate pentru organismul copilului, se va considera posibilă apariția unei reacții la acel aliment.

Dacă  apar manifestări alergice, se va întrerupe  administrarea acelui produs.

Nu se vor introduce alimente foarte alergene la această vârstă (enumerate în acest articol).

Cantitatea administrată din alimentele administrate în cadrul diversificării va fi mică, fără  a avea pretenția ca bebelușul să consume tot din farfurie.

Se prefera alimentele de proveniență autohtonă știut fiind faptul că sistemul digestiv al bebelușului este condiționat genetic să le digere bine.

Este bine ca alimentul nou introdus să fie oferit în prima parte a zilei pentru a putea urmări copilul pe parcursul zilei și de a  interveni inclusiv medical dacă apar 

probleme  ce țin de alergia la bebeluși la diversificare.

Odata stabilit că un aliment produce alergie bebelușului,acel aliment este retras din meniu,iar copilul trebuie ferit de contactul cu acesta.

Este foarte important ca familia să fie instruită asupra măsurilor care trebuie luate în astfel de situații, cum ar fi atenția sporită  de a nu oferi acest aliment copilului din greșeală. 

Cel mai bine este ca respectivul aliment să nu existe în casă sau dacă există, copilul să aibă veselă proprie pentru a evita contaminările fie ele doar accidentale.

Se contraindică hrănirea  copilului cu produse a căror  compoziție nu este cunoscută sau care sunt oferite în spații  publice (parcuri, magazine) de către necunoscuți, chiar bine intenționați.

Dacă  manifestările alergice sunt severe, familia trebuie instruită  ce să facă în cazul apariției reacției alergice .

4. Lista alimentelor alergene în cazul bebelușilor și copiilor:

 Alergiile alimentare debutează încă de la vârste fragede, mulți părinți afirmând că subiectul “alergiei la bebeluși de la mâncare ” i-a adus la medic. 

 Cel mai des în alergiile alimentare la copii sunt incriminate mâncărurile pe bază de soia ,pește,cerealele si arahide.

Un alt produs ce poate genera alergie alimentară  bebeluși este laptele de vacă. 

Ouăle provoacă a doua alergie ca frecvență  la copii dupa cea la lapte dar din fericire aproximativ 70 % dintre cei afectați scapă de ea până  la vârsta  de 16 ani.Interesant este faptul că alergia la ou la bebeluși este provocată  de regulă  de albuș și nu de gălbenuș, proteinele din cele două fiind diferite.

Arahidele, nucile și oleaginoasele ( migdale , caju,fistic ) sunt asociate cu alergii severe si trebuie eliminate pe viață din hrana bebelușului sau copilului mic ce prezintă alergii la ele.

În  principal,  alergia la arahide poate produce reacții  potențial  fatale.

Alergia la crustacee (raci, creveți, scoici  etc. ) este o alergie care prezintă  tendința de se menține  în timp .

Din acest motiv recomandăm evitarea consumului lor pe viață.  

Alergia la grâu este mai frecventă  la copii decât  la adulți, pentru că acest tip de alergie dispare de regulă odată cu trecerea timpului.

Simptomele alergiilor alimentare sunt variate, putând duce de la o simplă urticarie sau doar senzație de mâncărime în jurul buzelor până  la șoc  anafilactic.

Alergia alimentară la copii și bebeluși poate produce reacții imediate (inclusiv anafilaxie) sau întârziate ce pot apărea la 1-2 zile de la expunere.

5. Meniuri pentru copii cu alergii și intoleranțe alimentare:

Din meniul acestor copii nu trebuie să facă parte alimente cu potențial alergen, decât după ce s-a testat toleranța copilului la respectivul aliment și avem certitudinea că îl poate consuma în siguranță. 

Astfel, știut fiind că există legume alergene pentru bebeluși, vom evita ca piureurile  oferite în cadrul diversificării să fi  pe bază de linte, năut, mazăre, diverse tipuri de fasole și vom prefera cartoful, morcovul, dovlecelul (în special la începutul diversificării).

Dintre fructe, evităm căpșunile, zmeura, fragii, migdale,nuci arahide, fistic la începutul diversificării și preferăm mere, pere, banane.

Deserturi delicioase se pot prepara din semințe de chia bine hidratate și mere sau banane (exemplu: 100 grame de   piure de  mere, 85 ml lapte de orez, 2 linguri semințe de chia și  jumătate de linguriță de scorțișoară; se amestecă toate aceste ingrediente și se lasă așa la frigider ca semințele de chia să se hidrateze și să se înmoaie, apoi putem adăuga dacă dorim și puțin sirop de arțar pentru a da desertului gustul de dulce).

Acestor micuți li se pot servi pe lângă piureurile și deserturile mai sus menționate și diverse supe (pe bază de carne de pui cu legume cum ar fi ceapa, morcovul, cartoful, țelină, dovlecel în diverse combinații), pilaf de orez cu morcovi și carne de pui.

Clătitele cu măr și ovăz pot contitui gustări foarte apreciate de cei mici (150 grame făină de ovăz, 150 grame piure de mere, o linguriță praf de copt, jumătate de linguriță de bicarbonat de sodiu alimentar,o linguriță esență de vanilie, 250 ml lapte de orez; se blenduiesc toate ingredientele apoi clătitele  rezultate din amestec se coc la foc mic într-o tigaie ce nu necesită ulei,pe ambele părți, iar după răcire se pot servi simple sau cu un pic de sirop de arțar deasupra).

Atât timp cât cunoaștem la ce produse alimentare copilul nostru este alergic, putem să le evităm și să folosim cu succes alimentele pe care acesta le tolerează pentru a crea meniuri gustoase pentru că o alergie alimentară nu trebuie să fie sinonimă cu o condamnare la foame, ci trebuie să adaptăm modul de hrănire toleranței alimentare individuale.

6. Simptomele alergiilor alimentare la sugari:

Alergiile alimentare la bebeluși se pot manifesta prin:

-erupție  cutanată în  jurul gurii;

-nas înfundat  sau rinoree;

-urticarie/eczeme;

-umflarea feței,a brațelor și  picioarelor;

-tuse si respirație șuierătoare;

-vomă,diaree, durere abdominală;

-leșin;

Unele reacții pot fi violente, amenințătoare de viață.Ele se numesc reacții  anafilactice și în cadrul lor pot apărea probleme severe de respirație, scăderea  drastică a tensiunii arteriale și chiar șocul.

7. Alte tipuri de alergii des întâlnite la copii:

7.1. Alergii întâlnite la bebeluși de la căldură

Este știut faptul că pot apărea alergii la bebeluși de la căldură. Acest tip de alergie (denumită și miliaria) apare în principal vara ,mai ales la bebeluși și  copii mici, dar poate apărea  și la adulți.

Ea este cauzată  de faptul că părinții  își  îmbracă  prea gros copii,  iar transpirația  care se acumulează  la nivelul glandelor sudoripare produce înroșirea  pielii si disconfort.

Nu numai îmbrăcămintea  prea groasă favorizează o astfel de alergie, ea poate să  apară și  din cauza utilizării unor hainuțe din materiale nepotrivite.

De aceea, recomandăm ca bebelușii și copiii să fie îmbrăcați astfel încât să beneficieze de confort termic.

Miliaria  apare pe cap,frunte , mâini, piept, în special în zonele unde există frecare între haine și piele .

7.2. Alergia la latex

Latexul provine de la arborele de cauciuc, ce crește în Asia.

Alergia la latex este de fapt o alergie la proteinele conținute  in latexul natural.

Din latex se fabrică o serie de dispozitive medicale (mănușile chirurgicale, părți ce intră în compoziția seringilor) dar și o serie lungă de produse folosite in viața de zi cu zi cum ar fi elastice de păr, baloane , biberoane, suzete etc.

Copiii pot manipula obiecte conținând latex în timpul jocului sau iau contact cu ele in timpul hrănirii ori a unor proceduri medicale .

Simptomele alergiei la latex pot fi localizate și sunt în general ușoare, dar în unele cazuri pot evolua spre reacție anafilactica.

7.3. Alergiile sezoniere la copii

Deoarece apariția și remisiunea lor sunt strâns legate de succesiunea anotimpurilor, au fost denumite alergii sezoniere .

Alergiile sezoniere sunt cauzate de o reacție alergică la alergeni ce se găsesc în natură. 

Aceștia pot fi: spori de mucegai, polen din diverse surse ( buruieni-Ambrozia, graminee , diverși copaci cum sunt plopul, mesteacănul, arinul).

Acești alergeni sunt greu de evitat, fiind omniprezenți.

Perioada alergiilor sezoniere debutează  în februarie și  durează până  la primul îngheț.

Sunt influențate de factori climatici, cum ar fi:

-polenul de copaci ,buruieni are condiții  favorabile de răspândire în nopțile răcoroase  și zilele calde;

-mucegaiurile se dezvoltă rapid în condiții de umiditate și de căldură ridicate;

-nivelul de polen din aer este mai crescut dimineața,mai scăzut pe vreme ploioasă,iar  când  ziua este caldă si bate vântul concentrația sa în atmosferă este foarte ridicată.

7.4. Alergia la polen la copii

După cum menționam și anterior, o cauză principală a alegiilor de sezon este polenul.

Alergia la polen (denumită popular și febra fânului)produce simptome primăvara,în general când înfloresc copacii și când  apare iarba și buruienile .

Polenul produs din diferite surse este propulsat de vânt  pătrunzînd în căile respiratorii,  unde provoacă simptome de tipul celor din astm sau manifestări la nivelul tegumentelor cu simptome locale (mâncarime a pielii etc.)  Are ritmicitate sezonieră anuală, corespunzând perioadei de producere și  circulație în atmosferă a tipului de polen incriminat.

Din păcate, un pacient poate fi alergic la mai multe tipuri de polen, fiind în situația de a avea manifestări alergice pe o perioada lunga din an.

8. Care sunt simptomele acestor alergii?

Vom detalia, în rândurile de mai jos, simptomele care însoțesc diversele tipuri de alergii:

-alergia la latex: urticarie, respirație șuieratoare, congestie nazală, strănut, senzație de sufocare iar în cazuri grave chiar șoc anafilactic .

Alergia dată de latex se manifestă pe piele la copii imediat după atingerea produselor conținând latex. Manifestările sunt reprezentate de iritații apărute la nivelul zonei de contact.

-alergia la căldură (miliaria) se manifestă pe piele sub forma unor pete sau mici ridicături.

Copiii se plâng de mâncărimi sau o descriu  ca pe o senzație de înțepături difuze la nivelul pielii.

-alergia sezonieră (dintre care cea mai cunoscută e cea la polen)- simptomele provocate de alergie la bebeluși sunt asemănătoare cu simptomele adulților și simulează guturaiul, dar fără febră.

În general apar: rinoree și senzație de mâncărime în nas, strănut frecvent, nas înfundat, senzație de mâncărime la nivelul gâtului și urechilor, iritabilitate.

Semnele de alergie pe față la bebeluși în acest caz sunt reprezentate de ochii roșii și înlăcrimați,ceea ce ne poate orienta spre cauză  (dat fiind faptul că bebelușii nu ne pot comunica verbal simptomele ce îi supără).

Unele dintre aceste manifestări  alergice pot  producand reacții de tip astmatic.

9. Când este cazul să mergem la medic?

Există mai multe întrebări care pot constitui adevărate provocări pentru părinți. 

Atunci când nu știm singuri să ne dăm răspuns la aceste intrebări, este recomandat să ne adresăm medicului.

Una dintre aceste întrebări este “cum arată alergia la bebeluși?”

Dacă avem cel mai mic dubiu că  leziunile de pe pielea copilului sau alte simptome pe care acesta le prezintă ar putea fi date de o altă boală, este bine să ne adresăm urgent medicului.Sunt diverse patologii ce pot fi confundate cu o manifestare alergică (mai ales la copii) iar nestabilirea corectă a diagnosticului întârzie tratamentul adecvat și poate chiar înrăutăți evoluția bolii.

O altă întrebare la care trebuie să știm răspunsul este “cât durează o alergie la copii”?

Dacă simptomele se prelungesc peste perioada obișnuită a manifestării alergiei respective, acest lucru constituie un motiv să ne adresăm medicului.

Desigur, cea mai firească întrebare este “cu ce se tratează  alergia la bebeluși și copii” și din nou medicul este cel mai în măsură să ne indice un plan terapeutic adaptat problemei noastre.

Tot medicului trebuie să ne adresăm dacă simptomele sunt recidivante sau dacă bănuim că micuțul este plurialergic ori alergia sa este o formă de manifestare a altor boli ce pot fi foarte grave.

Reacțiile alergice ample și grave (manifestate prin edem glotic, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială ce poate merge până la colaps cardio-vascular) sunt considerate urgențe majore, fiind amenințătoare de viață și uneori putându-se solda cu decesul dacă nu se intervine rapid.

10. Cu ce se trateaza alergiile la bebelusi

Alergiile nu se vindecă, dar pot fi prevenite și controlate.

Prevenirea alergiilor se face prin evitarea contactului  cu substanța la care este bebelușul alergic fie ca este vorba despre un aliment, un medicament sau altceva.

Dacă se suspectează o alergie,  se pot face teste care determină  exact substanța la care copilul este alergic .

Pentru situațiile în care alergenul a luat deja contact cu organismul  bebelușului  producând deja alergii, putem folosi medicamente. Medicamentele folosite sunt antihistaminicele, precum și cortisteroizii.

Se folosesc la indicația  medicului pediatru sau alergolog, chiar și atunci când sunt utilizate sub formă de aplicații locale.

Simptomele  rezultate în urma instalării șocului anafilactic reprezintă  urgențe medicale si se trateaza in unități sanitare specializate .